marți, 15 mai 2018

5 zile în Croaţia… și un pic în Slovenia

Din când în când e bine sã mai “spargem” monotonia Bruxelles-ului cu o deplasare “pe teren”. Am hotãrât sã dau curs invitaţie Asociaţie Studenţilor Europeni (AEGEE) de a participa la Întalnirea Anualã a celor care au fãcut parte din Comitetul Director European.

O experinţã interesantã, mai ales cã am petrecut 5 zile minunate în Croaţia. Zagrebul e un oraș cochet și plãcut, iar zona este superbã. Plitvice Lakes National Park și Podgoria Jagunic sunt locuri recomandabile.

Punctul forte a fost Adunarea Generalã pe care am desfãșurat-o în Slovenia, la castelul Raka. Fostul meu coleg de acum 20 de ani de Comitet Director (și de camerã în Casa AEGEE din Bruxelles) a achiziţionat acest castel acum 3 ani, l-a renovat, l-a mobilat cu antichitãţi și l-a transformat în muzeu. Excelentã munca și credeţi-mã am apreciat ospitalitatea…

Nu pot sã inchei aceste scurte impresii fãrã a povesti putin despre Europa frontierelor… Profitând (sau fiind forţat) de greva Brussels Airlines, am fost nevoit sã mã întorc de la Zagreb la Bruxelles cu autocarul. 22 de ore și vreo 6 ţãri traversate. Deoarece Croaţia nu este spaţiul in Schengen, graniţa cu Slovenia este o frontierã tare. Toatã lumea out din autocar, controlul pașapoartelor… amintiri din anii ’90. Surpriza vine însã la frontiera austriaco-germanã… chiar dacã e ora 3 noaptea din nou controlul actelor de identitate…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles


miercuri, 2 mai 2018

Momentul european 2019

Uniunea Europeanã îşi are proiectele sale, majoritatea concepute în capitalele europene, dar – paradoxal - vizibile doar din interiorul fortãreţei Bruxelles. Ceea ce se va decide în urmãtorii doi ani va avea impact pentru încã 20. Nu sunt cuvinte mari. Vã amintiţi de “Momentul 1991”?  Atunci liderii europeni (din Vest, desigur) se întrebau în ce direcţie sã meargã Europa. S-a decis deschiderea spre Est, şi au urmat, treptat, aderãrile la uniune a fostelor ţãri comuniste… Merci Monsieur Mitterrand! Danke, Herr Kohl!

Se discutã acum, cu decizie finalã în 2019, despre:
Ø  Vrem un nucleu european dur (adicã 20-22 de ţãri) în jurul monedei comune?
Ø  Când vrem sã includem Balcanii de Vest în Uniunea Europeanã?
Ø  Vrem sã lãrgim Uniunea Europeanã şi spre Ucraina, Moldova sau Georgia?
Ø  Cum construim o Uniune Europeanã independentã ca şi capacitate militarã, mai ales cã avem frontierã comunã cu Rusia?
Ø  Cum putem avea o Europã competitivã economic faţã de Statele Unite, China sau Japonia?

Nu este important doar în a avea idei şi viziune despre Uniunea Europeanã… Trebuie sã ai şi acces la pârghiile de influenţã. Dacã binomul Merkel-Macron (în aceastã ordine) se consolideazã ca lider, avem însã anumite variabile care pot influenţa direcţia creionatã deja.

Aşa cum preconizam recent, conform tradiţiei, Franţa intrã într-o perioadã marcatã de greve puternice. Va avea resurse preşedintele Macron sã îşi ducã la bun sfârşit reforma începutã şi sã-şi salveze în intern imaginea? Este de asteptat şi pozitionarea partidului sãu pe plan european, mai ales cã într-un an avem alegeri pentru Parlamentul European. Mã hazardez cu o speculaţie… va intra în EPP, nu în ALDE.

Brexit-ul începe sã “oboseascã” ca subiect electoratul, care treptat îşi indreaptã privirea cãtre ceva mai pozitiv, de genul “viitorul UE”. Iar Marea Britanie pune mult mai mare accent deja catre Commonwealth. Recentele Commonwealth Games fiind parcã mai politizate ca altãdatã…

România are posibilitatea sã joace în cercul puteriilor europene. Preşedinţia româneascã a Consiliului UE de anul viitor, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis sã îl urmeze la Presedinţia UE pe Donald Tusk, ţinta clarã a aderarii la euro în 2024, sunt doar câteva din atuurile urmãtorilor ani…

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 20 aprilie 2018

La ULB, curs academic despre Bruxelles-ul european

Pentru al doilea an consecutiv am fost astãzi invitatul ULB din Bruxelles pentru a ţine o prezentare "studenţilor veniţi din alte ţãri". Interesantã interacţia despre lumea Bruxelles-ului european și fascinanta piaţã a celor care influenţeazã destinul european.

O adevaratã plãcere sã discut simultan cu studenţi veniţi din Italia, Spania, Cehia, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA, Rusia, Canada, Columbia, Elveţia și Taiwan.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 4 aprilie 2018

Dan LUCA: “Revine în actualitate extinderea UE” (interviu în Fãclia de Cluj)

În interviul de astãzi din Fãclia, mi-am exprimat opinia despre dezvoltãrile proiectului european în urmãtorii 10-15 ani. Sper sã fie o lecturã placutã pentru cei pasionaţi de politica europeanã...

Fãclia: Ce s-a schimbat la nivel european în ultimii ani?
Dan Luca: Dacã pânã acum vreo 2-3 ani vorbeam la nivelul Uniunii Europene de “cele mai influente 5 sau 6 ţãri”, acum avem o reinventare a parteneriatului franco-german. Angela Merkel și-a asigurat (greu, dar sigur) urmãtorul mandat de cancelar. Coaliţia mare din Germania este perfectã pentru "a se ocupa acum de Europa". Franţa în epoca Macron aratã bine pentru Europa, dar și pentru sectorul de afaceri francez. Cuplul Merkel-Macron începe sã-și împartã funcţiile de conducere în UE. Gurile rele spun cã existã deja o înţelegere ca viitorul preşedinte al Comisiei Europene sã fie Michel Barnier, actualul negociator pe Brexit din partea Comisiei Europene. Alegerile din Italia aruncã peninsula în crizã. Si nu mã refer la dificultatea de a forma un Guvern stabil, ci la pozitionarea italienilor în dezbaterea europeanã. Criza catalanã zguduie încã Spania, cu impact asupra intereselor spaniole în UE. Polonia e și ea iesitã din jocul decizional european. Marea Britanie trãiește un adevarat coșmar, un vis urât care pare sã nu se mai terminã. Brexitul, confirmat și reconfirmat, e dificil de gestionat de Londra.

Fãclia: Ce urmeazã în urmatorii ani pentru proiectul european?
Dan Luca: Este un moment favorabil pentru a reinventa Uniunea Europeanã pentru urmãtorii 25 de ani. Stabilitatea politicã din Germania şi Franţa, alegerile europene din mai 2019, imping Europa cãtre decizii iminente. Franţa și Germania avanseazã discuţiile despre adâncirea integrãrii europene. Recenta întâlnire de la Paris confirmã anunţuri interesante pentru Summitul european din iunie 2018. Preşedintele Comisiei Europene doreste extinderea zonei euro, iar presedintele Macron adâncirea zonei pânã la un eventual euro-buget. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

Fãclia: Prin plecarea Marii Britanii din UE, avem o uniune mai micã, slabitã din punct de vedere economic, dar şi al capacitatii de apãrare. Existã planuri pentru un rãspuns în acest domeniu?
Dan Luca: Desigur nu este întâmplãtor, de câteva luni extinderea Uniunii Europene este din nou pe agenda UE, dar vorbim tot mai mult şi despre o politicã de aparare europeanã comunã. Înaintãm un posibil 2025 pentru aderarea Serbiei şi Muntenegrului la UE, dar este prea puţin. E nevoie sã prezentãm curajos extinderea uniunii pe douã flancuri: Balcanii şi în Parteneriatul Estic. Ne punem chiar o întrebare de politicã mare: Este posibil sã avem o a doua (mare) extindere a UE în perioada 2025-2030 (Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia, Albania, Macedonia), la fel ca cea din perioada 2004-2007?

Fãclia: Preconizaţi în 15 ani o Uniune Europeanã cu 35 de ţãri?
Dan Luca: Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina e mai puternicã decât actuala formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continental european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intra în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã, ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem 47 de ţãri...

Fãclia: În acest joc la nivel european, ce poate sã facã ţara noastrã?
Dan Luca: În acest context, e bine cã România are ţintã anul 2024 pentru aderarea la zona euro. Așa cum ziceam, se pare cã nucleul dur al viitoarei UE se va clãdi în jurul bugetului monedei comune europene. Un lucru îmbucurãtor, s-a decis deja ca Summitul despre viitorul Uniunii Europene sã se deruleze la Sibiu. Sub egida “Drumul spre Sibiu”, 9 mai 2019 devine o simbolisticã europeanã. De urmãrit în timpul Președinţiei româneşti a Consiliului UE legatura dintre: dezbaterea despre viitorul UE, politica de extindere a UE (cu prioritate Parteneriatul Estic pentru Președinţia româneascã) și campania pentru alegerile europene…

Fãclia: Are sanse președintele Klaus Iohannis sã devinã în 2019 Preşedintele Europei?
Dan Luca: Şanse are, desigur. Nu întâmplãtor, dacã ne gândim cã între actualul președinte al României și Jean-Claude Juncker existã o prietenie de lungã duratã, de pe timpul când Sibiul cu Luxemburgul erau capitale culturale europene în 2007. Pentru a deveni preşedintele Europei e o procedurã total diferitã faţã de alegerile naţionale. Regulile de bază ale campaniilor politice nu se aplicã. Îmi aduc aminte de exempu, în 2009, întreaga campanie pentru primul preşedinte al Uniunii a fost după logica “Herman Van Rompuy nu a fost un candidat pentru preşedinte, ci doar un candidat pentru a fi eventual rugat să preia funcţia.” 


vineri, 23 martie 2018

Felicitãri Alexia!


Alexia, nepoţica mea de la Ploiești, e foarte talentatã la poezie. Recent a câștigat locul I la categoria clasa a 3-a în consursul regional. Am promis cã public prin intermediul acestui blog poeziile câștigãtoare:


IEPURELE SI ALBINA

Iepuraş cu blană fină,
Ce mânânci-morcovi din grădină,
Că eşti mic şi smotocel,
C-ai fost singur singurel,
Şi-ai văzut o albinuţă,
Tare mică şi drăguţă.
Ea zbura din floare-n floare
Şi tu după ea, agale!
Enervată, albinuţa
S-a întors la el, drăguţa:
-Hai cu mine, dragă,
Să m-ajuţi la treabă!
-Eu cu tine voi veni
Şi fac ce va trebui!
Iepuraşul ţup, ţup, ţup,
S-a dus cu ea la stup.
Şi acolo, hărmălaie,
Albinele au sărit la bătaie,
Să-l înţepe ele au vrut,
Fiindcă a venit la stup.
-Draga mea albinuţă,
Tu de fapt eşti cam răuţă!
Şi iepuraşul a plecat,
Foarte trist şi supărat.
Şi de atunci, ei bine,
Se fereşte de albine!
Şi iepuraşul făr’să ştie,
A intrat în poezie…
Mi-e milă de tine,
Iepuraşule, rămâi cu bine!


dupã BALADA UNUI GREIER MIC
de George Topîrceanu
(continuare)
………………………………………………………………………………..
Iar atunci, dragul nostru greieraş,
Ce să facă?
Şi-a scos chitara din buzunăraş.
Şi începu a cânta duios,
Se auzea foarte frumos!
Ca să arate c-astă vară,
A exersat la chitară.
Este mic şi-nfrigurat,
Trist şi foarte supărat.
Nimic nu a strâns în vară,
La furnici s-a dus să ceară,
Iar în schimb o să le cânte
Şi aşa o să le-ncânte!
Iar furnicuţele, mirate şi-nduioşate,
Au fost atât de încântate,
Încât l-au primit în cuibul lor
Să le fie de-ajutor.
Şi iarna a petrecut-o la căldură,
Cu mâncare şi băutură!
El le cânta de zor,
Iar ele munceau cu spor.
Şi aşa, greieraşul din baladă, necăjit,
Din mila unei fetiţe,
Ajutor a mai primit!



miercuri, 21 martie 2018

Viitorul UE și Extinderea UE

Franţa și Germania avanseazã discuţiile despre adâncirea integrãrii europene. Recenta întâlnire de la Paris confirmã anunţuri interesante pentru Summitul european din iunie 2018.

În acest context, e bine cã România are ţintã anul 2024 pentru aderarea la zona euro. Așa cum ziceam, se pare cã nucleul dur al viitoarei UE se va clãdi in jurul bugetului monedei comune europene.

Politica presedintelui american continuã sã producã panicã. Starea de normalitate… conflictul.

S-a stabilit și data alegerilor europene – 26 mai 2019. Acum, Președinţia româneascã a UE poate sã contureze cu date exacte calendarul de activitãţi din primul semestru al anului 2019. Interesante prioritãţile Președinţiei românești a UE : convergenţa, securitatea, politica externã a UE (în special cea de vecinatate) şi valorile europene.

Parteneriatul Estic intrã din nou forţã. Dupã unele declaraţii pe tema extinderii UE (Serbia şi Muntenegru sunt cel mai probabil următoarele ţări care vor adera la Uniunea Europeană, posibil în 2025), dezbaterea de sãptamâna aceasta pune chiar o întrebare de politicã mare: Este posibil sã avem o a doua (mare) extindere a UE în perioada 2025-2029 (Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Muntenegru, Bosnia, Albania, Macedonia), la fel ca cea din perioada 2004-2007?

De urmãrit în timpul Președinţiei RO a UE legatura dintre: dezbaterea despre viitorul UE (cu Summitul de pe 9 mai 2019 de la Sibiu), politica de extindere a UE (cu prioritate Parteneriatul Estic pentru Președinţie) și campania pentru alegerille europene…

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 19 martie 2018

La București, pregatire pentru o Românie europeanã


Pentru al cincilea an consecutiv rãspund cu mare plãcere invitaţiei SNSPA de a prezenta un curs despre “Opinia Publicã în UE” masteranzilor de la Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice.

Cel puţin jumătate studenţi pot să lucreze mâine în Bruxelles-ul european, doar să dorească! Acest Hollywood al afacerilor europene e complex, dar plin de oportunităţi, iar dacă vrei o “abordare de la Centru”, e locul ideal pentru a încerca! Iar de la Bruxelles poţi să ajuţi şi ţara atât de dragă, căci e important să ai verticalitate şi să nu îţi uiţi rădăcinile.

Mult succes studenţilor mei, oriunde v-aţi afla!

Dan LUCA / Bruxelles