marți, 2 ianuarie 2018

Subiecte de urmãrit în 2018 (10 în UE şi alte 10 în România)

Dupã un an 2017 bun pentru Uniunea Europeanã, intrãm în 2018 cu multe speranţe. Strategia europeanã este influenţatã profund de sistemele politice nationale, dar existã şi puncte comunitare de observat. Care sunt, în opinia mea, cele mai importante 10 subiecte de pe harta politicã europeanã?
  1. De urmãrit dacã preşedintele Franţei reuşeşte sã-şi consolideze imaginea de lider european, fiind în prima linie a reformelor şi a clãdirii Euroland-ului. Mare atenţie însã la politica internã francezã, mai ales cã stânga radicalã condusã de Jean-Luc Mélenchon are un cuvânt greu de spus.
  2. Angela Merkel mizeazã din nou pe marea coaliţie de guvernare în Germania, cu un posibil Martin Schulz ca Ministrul de Externe. Nu întâmplãtor acesta a propus un proiect de "trecere la Statele Unite ale Europei". Totuşi, existã posibilitatea sã avem luni bune pânã la finalizarea negocierilor pentru noua coaliţie.  
  3. Criza catalanã zguduie încã Spania, cu impact mocnit asupra Uniunii Europene.
  4. Negocierile de iesire a Marii Britanie din UE intrã într-o nouã fazã, în care experţii tehnici vor cauta soluţii convenabile ambelor pãrţi în perioada aprilie–octombrie 2018.
  5. Sunt curios sã observ cum va funcţiona coaliţia austriacã în 2018. Un tânãr carismatic ca premier, cu extrema dreaptã la braţ, în centrul Europei, e un subiect de urmarit în 2018. Sã nu uitãm contextul european, când pe 1 iulie 2018 Austria va prelua Preşedinţia UE.
  6. Alegerile din Italia, martie 2018, pot readuce în prim plan rasatul politician Matteo Renzi, scufundat în ultimele luni într-un anonimat regretabil. Merkel-Macron-Renzi formeazã motorul noii UE!
  7. Ungaria va avea alegeri, iar pe fondul mesajului naţionalist, chiar anti-european, Viktor Orban îşi va consolida puterea. Mare pãcat cã alte ţãri din Grupul de la Visegrad merg în aceeaşi direcţie… continuã de exemplu dezamãgirea polonezã...
  8. Preşedinţia bulgarã a Uniunii Europene e de urmãrit, mai ales cã pare o avanpremierã la ceea ce se poate întâmpla şi în România peste un an.
  9. “Mişcãrile” lui Donald Trump au un efect enorm asupra politicii europene, deci trebuie menţionat şi acest punct pe agenda europeanã. Chestiunea capitalei statului Israel poate sã divizeze din nou UE, dar şi alte noi subiecte pot exploda...
  10. Aștept sã vãd în 2018 o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, mai ales ca e an pre-electoral la nivel european. Nu doar guvernele celor 27 ţãri sunt chemate la apel, dar și partidele politice europene. Vom avea alegeri primare europene ? Depinde în special de Partidul Popular European, aflat la putere în UE… depinde de Jean-Claude Juncker, dacã doreste (sau i se impune) un nou mandat de președinte al Comisiei Europene…

Cu acest prilej vreau sã mã aventurez în a enumera şi 10 subiecte de analizat în politica româneascã. Desigur, pot sa greşesc, dar la politica şi fotbal ne pricepem toţi…

Fãrã o ordine specialã, sunt de urmãrit:
  1. Dacã PSD-ul va continua sã fie partidul monolit în jurul actualului preşedinte Liviu Dragnea.
  2. E interesant de observant cu vom influenţa mişcãrile de stradã guvernarea ţãrii.
  3. Ca fost prim ministru, Dacian Cioloş încearcã o coagulare a opozitţei. 2017 nu a fost incredibil, poate 2018…
  4. Nu pot sã nu amintesc şi mişcarea brawnianã a partidelor mici, aflate sau nu în Parlament. Anumiţi lideri trebuie sã meargã în direcţia compromisului cu alţi lideri pentru a forma partide de impact.
  5. 2018 este şi anul cristalizãrii candidaţiilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019. Cine are potential în lupta cu actualul preşedinte?
  6. Tot 2018 pregãteşte partidele pentru alegerile europene din mai 2019. Datoritã mişcãrilor politice din 2014 pânã acum, în special schimbarea liderilor partidelor politice, prevãd cã doar maxim 25% din actualii eurodeputaţi români (8 din 32) îşi vor reînnoi mandatul.
  7. Desigur 2018 esta anul Centenarului României. Are acest proiect forţa de a vibra la nivelul cetãţenilor sau va deveni doar un exerciţiu de comunicare sterilã?
  8. Pregãtirea Preşedinţiei europene a României prinde deja contur. Existã o dinamicã de apreciat în ultimele 6 luni, dãtãtoare de speranţe pentru 2019.
  9. Dacã puţini se mai îndoiesc, pot confirma cã noua structurã a UE se va consolida în jurul bugetului euro. Şansa României de a se afla în primul cerc european este aderarea la moneda comunã. Ne trezim la realitate în 2018?
  10. Politica externã a României va continua sã fie un balet între relaţia cu Statele Unite (cu subiecte grele precum Ierusalimul) şi cea a integrãrii europene (mai ales în contextul poziţionarii Grupului de la Visegrad). Un subiect interesant de contribuit pentru România este cel al dezvoltãrii politicii de aparare europeanã.

Eu vã multumesc din nou pentru atenţia de a citi aceste randuri şi vã doresc un an 2018 interesant din punct de vedere al politicii!

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 19 decembrie 2017

2017 – interacţie academicã pe axul Bruxelles-București

Pe 18 decembrie am avut ultima prezentare academicã a anului 2017. Masteranzii de la Universitatea Catolicã din Leuven (HUB/KU Leuven) au fost din nou o gazda excelentã. Ca în fiecare an, pentru a 6-a orã consecutiv,  e ceva special interacţia cu studenţii veniţi din 5 ţãri (Belgia, Italia, Spania, Turcia și Siria) pentru a studia comunicarea multiculturalã.

Anul 2017 a fost dens în interacţii cu studenţii. Cursul de la București din martie este pentru mine conexiunea perfectã cu lumea afacerilor europene din România. Continui cu mare plãcere prezentãrile de la ULB și VUB, prestigioasele universitãţi bruxelleze.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 18 decembrie 2017

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene ″2018 – anul multiplelor întrebãri pentru UE?″

Revin astãzi, 18 decembrie 2017, cu o analizã a situaţiei politice europene, la cumpãna dintre ani. Mulţumesc Convorbiri Europene pentru gãzduire.

---------------

Ne apropiem de sfârșitul anului și așa cum este normal încercãm sã analizãm principalele evenimente marcante din 2017. Comparativ cu anul 2016, putem spune ca 2017 a mers bine din punct de vedere european. Alegerile din martie din Olanda l-au izolat pe Geert Wilders, iar prezidenţialele din Franţa au adus victoria centristului Emmanuel Macron, izolând superb Frontul Naţional condus de Marine Le Pen. Macron s-a dovedit un punct câștigat pentru UE, iar recentele initiative pe zona euro ne dau speranţe pentru 2018.

Angelei Merkel nu i-a ieșit din prima formarea noului Guvern, dupã câștigarea recentelor alegeri, Europa fiind surprinsã de ambiţia liberalilor germani de a nu intra la guvernare. Permiteţi-mi sã anticipez o coaliţie mare în Germania, cu Martin Schulz Ministrul de Externe. Nu întâmplãtor acesta a propus un proiect de "trecere la Statele Unite ale Europei".

Spania a fost zguduitã de "explozia catalanã". Un guvern fragil, minoritar, încearcã sã-și salveze existenţa și integritatea ţãrii. Povestea continuã și în 2018…

În 2017 am fost suprinși de ezitãrile Marii Britanii în negocierile Brexit. Percepţia cum cã "britanicii au o diplomaţie de invidiat și negociatori de excepţie" versus "Uniunea Europeanã este o mașinãrie greoaie și ineficientã" au fost rãsturante total. Sã vedem cu se va derula parteneriatul în 2018, mai ales cã trebuie sã încheiam negocierile pânã în octombrie.

Nu a fost nici o suprizã continua rãzvrãtire adolescentinã (13 ani de la aderare, nu ?) pentru Ungaria și Polonia. Miza alegerilor naţionale împinge anumiţi lideri europeni în a sacrifica idealul european pentru mesaje populiste și naţionaliste. Mare pãcat…

Sunt curios sã observ cum va funcţiona coaliţia austiacã în 2018. Un tânãr carismatic ca premier, cu extrema dreaptã la braţ, în centrul Europei, e un subiect de urmarit în 2018.

Aștept sã vãd în 2018 o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, mai ales ca e an pre-electoral la nivel european. Nu doar guvernele celor 27 ţãri sunt chemate la apel, dar și partidele politice europene. Vom avea alegeri primare europene ? Depinde… depinde în special de Partidul Popular European, aflat la putere în UE… depinde de Jean-Claude Juncker, dacã doreste (sau i se impune) un nou mandat de președinte al Comisiei Europene…

Şi apropo, sã nu uit, mult succes prietenilor bulgari în preluarea Președinţiei UE!

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 24 noiembrie 2017

Abordare academicã inclusivã asupra legislaţiei europene

Dupã doar 3 zile, am revenit astãzi în incinta ULB pentru a prezenta masteranzilor de la “Decision-Making in the EU” câteva dintre secretele “Non-institutional (private) actors in the making of the EU law”.

E îmbucurãtor faptul cã studenţii sunt îndrumaţi în a avea o abordare inclusivã asupra dinamicii legislative comunitare (înţelegând și opinia industriei și a organizaţiilor non-guvernamentale). Împreunã cu 40 de studenţi veniţi din 7 ţãri (Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, România, Turcia și Rusia) am discutat despre rolul consultanţilor în afacerile europene, dar și despre imporţanta celor aproximativ 20.000 de persoane care lucreazã în secretariatele asociaţiilor europene.

Urmãtoarea interacţie academicã, pe 18 decembrie 2017, la KU Leuven.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 23 noiembrie 2017

Un gând despre alegerile primare europene 2019…

Revin, dupã câteva luni, cu un mesaj pe tema alegerilor primare europene. Cu un ochi la negocierile Brexit, iar cu altul la formarea (sau nu) a noului guvern german, partidele politice europene se întreabã din nou despre modul cum vor aborda alegerile europene din 2019.
Ø  Demarãm procedura alegerilor primare la nivel european?
Ø  Pregãtim partidele membre pentru o procedurã Spitzenkandidaten la fel ca în 2014?

Pentru cei interesaţi de acest subiect (cam tehnic, dar plin de conţinut), le recomand articolele de pe blog, majoritatea încã de mare actualitate:

Articole în limba românã

Articles in English

Dan LUCA / Bruxelles


marți, 21 noiembrie 2017

EU bubble pe înţelesul studenţilor din China, Brazilia, Mongolia…

Am revenit astãzi cu mare plãcere la ULB pentru a interacţiona cu studenţii Erasmus și cei veniţi în Bruxelles prin parteneriate internaţionale. Timp de 100 de minute am prezentat celor 40 studenţi proveniti din 14 ţãri (Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Lituania, România, Moldova, Elveţia, Canada, Brazilia, Columbia, China, Mongolia) care sunt pricipalele entitãţi reprezentate în Bruxelles-ul european.

Foarte interesantã dezbaterea, cu accent pe relaţionarea între entitãţile naţionale cu cele europene și pe interesul declarat al studenţilor de a decripta pe viitor mecanismul european…

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 29 octombrie 2017

Turcia… dupã 20 de ani

La sfârsitul anilor ’90 Turcia era un subiect de suflet la nivelul UE. Parlamentul European prezenta studii încurajatoare depre posibila aderare a ţãrii la Uniunea Europeana, iar majoritatea turcilor erau entuziasmaţi de aceastã dinamicã.

Am simţit şi eu în mod practic aceastã mişcare, mai ales în perioada 1997 – 1999 când am fãcut parte din Comitetul Director al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe). Încurajaţi de primii ani ai programului Erasmus militam împreunã pentru o mai bunã gestionare a proiectului (mai puţinã birocraţie, mai mulţi bani alocaţi studenţilor, dar şi o transparenţã în acordarea burselor – mai ales în România unde programul fãcea primii paşi). Şi aici intervine mişcarea studenţeascã din Turcia, în special filialele AEGEE din Istanbul şi Ankara, care galvanizau întreaga reţea europeanã studenţeascã pentru ca Turcia sã fie acceptatã în programul european Socrates. Societatea civilã a avut un rol crucial în a aduce programul de mobilitãţi în Turcia, practic în a racorda ţara la sistemul educaţiei europene.

Exact acum 20 de ani, îmi aduc aminte fiindcã era Ziua Naţionalã a Turciei (29 octombrie 1997), eram la Ankara pentru o premierã incredibilã la acea vreme (şi imposibil de imaginat în 2017). Pentru prima datã Adunarea Generalã (Agora) a studenţilor europeni se derula în Turcia. Simbolisticã enormã, iar organizarea a fost fãrã reproş. În ultima zi a dezbaterilor am avut un invitat deosebit, însuşi preşedintele Turciei de atunci, regretatul Süleyman Demirel. Întâmplare sau nu, a fost chiar ziua domniei sale (1 noiembrie), prilej ca întreaga adunare sã-i cânte La Mulţi Ani! Vã puteţi imagina cu ce reportaj începeau televiziunile turceşti buletinele de ştiri din acea zi…

Organizatorii Adunãrii Genarale, studenţii de la AEGEE-Ankara, au fost premiaţi de Guvernul Turc pentru contribuţia deosebitã la deschiderea ţãrii spre Europa, pentru promovarea destinaţiei turistice Turcia.

Da, Europa era ceva viu în Turcia acum 20 de ani…

Dan LUCA / Bruxelles