sâmbătă, 27 februarie 2010

Mobilitatea muncitorilor în UE

Nu suntem obişnuiţi să auzim prea des de “state falimentare”, dar iată că, amplificat de criza momentului, se poate ajunge tocmai la falimentul naţional. Cum poate fi sprijinit un stat să iasă din această situaţie? Când vorbim de UE, regulile nu permit ajutorarea financiară pentru soluţionarea problemelor bugetare naţionale, DAR orice scădere economică a membrelor UE, influenţează implicit puterea financiară a Uniunii şi încrederea în moneda euro.

Decizia pe care trebuie să o ia Bruxelles-ul este şi de această dată cu atât mai grea, cu cât intervin barierele culturale, lingvistice, practicile manageriale diferite în fiecare stat membru. Dacă luăm comparativ de exemplu cazul Statele Unite ale Americii acestea nu mai sunt atât de pronunţate. Acolo o variantă este şi mobilitatea muncitorilor spre statele în care este nevoie de ei. Când vorbim însă de UE, pe lângă faptul că această acţiune nu este încurajată, în contextul crizei, frica de imigranţi este şi mai acută.

Deşi în 2006 a fost Anul European al Mobilităţii Forţei de Muncă, este impropriu încă să vorbim de adevărate mobilităţi interne în UE.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 26 februarie 2010

Jucăm şi câştigăm!

Menţionam încă de la lansarea blogului prezenţa fizică a marilor corporaţii în Bruxelles-ul european şi rolul pe care aceste “ambasade la UE” îl au pentru dezvoltările multinaţionalelor. Am subliniat importanţa de a avea aceste grupuri de interese în capitala comunitară, deşi România încă se mai joacă cu terminologii pentru a face jocurile unor politicieni.

E nevoie ca România să îşi “muleze” strategia pe situaţia actuală, membru UE, iar sectorul privat trebuie implicat în acest mecanism. Abordarea sectorială este necesară şi pe această linie vreau să prezint o iniţiativă interesantă, desfăşurată la Bruxelles.

Prin evenimentul Microsoft România, organizat la Bruxelles, s-a încercat evaluarea situaţiei şi a rolului ICT în sistemul de sănătate din România. O paletă întreagă de experţi: doctori, oameni din industria IT, precum şi invitaţi speciali de la Comisia Europeană (o expunere de nota 10 fiind cea a Directorului Florin Lupescu de la DG Digital Agenda) au exprimat deschis importanţa dimensiunii comunitare în strategia de dezvoltare.

Felicitări Microsoft România pentru abordare!

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 25 februarie 2010

Meditación de Europa

Acesta este titlul sub care în 1960 era publicat discursul euro-entuziast al filosofului spaniol liberal José Ortega y Gasset, adresat studenţilor la Berlin în 1949.

La recenta Conferinţă de presă de lansare a Preşedinţiei Spaniole a Consiliului UE, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, prezenta susţinerea din partea României pentru realizarea agendei europene propuse de Preşedenţia Spaniolă, printr-un discurs ancorat în convingerile expuse de Ortega, convingeri care sunt şi în 2010 de actualitate: “Europenii nu ştiu cum să trăiască dacă nu sunt angajaţi într-un mare proiect federativ. Când acesta lipseşte, se înrăiesc, se lenevesc, li se dezarticulează sufletul.”

Legătura României cu Spania este cu atât mai importantă cu cât numărul mare al românilor care au lucrat şi lucrează acolo, contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Spania este un bun exemplu pentru România, un exemplu de stat european care a înţeles că “propria-i ţară reprezintă problema, iar Europa, soluţia”.

Nu este prima dată când am amintit de nevoia adaptării soluţiilor de succes găsite de alţii pentru rezolvarea problemelor naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 23 februarie 2010

25.000 de prieteni

Mă simt fericitul câştigător a 25.000 de cititori ai blogului. Nu am câştigat doar 25.000 de persoane interesate de localizarea informaţiei comunitare pe structura românească, ci 25.000 de prieteni cu care interacţionez de când am lansat blogul în septembrie 2007.

În luna ianuarie a anului trecut mulţumeam celor 10.000 de vizitatori de până atunci, şi iată că după un an numărul acestora este mai mult decât dublu.

Rezultatele îmi dau forţă şi o mult mai mare încredere că ceea ce fac merită!

Va mulţumesc şi aştept să pot răspunde la cât mai multor comentarii şi sugestii pe temele prezentate. Mă găsiţi şi la adresa info@casaeuropei.com.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 22 februarie 2010

Fişa postului şi tehnologia

Dezvoltarea tehnologică a creat noi meserii sau a desfiinţat din cele existente. Un studiu recent realizat de Microsoft şi IDC, o societate de cercetare, având ca participaţi peste 1000 de angajatori şi traineri din 13 state europene, demostrează că în următorii 5 ani, doar 10% dintre joburi vor putea fi ocupate fără ca viitorii angajaţi să deţină măcar conoştinţe IT de bază.

Aşa cum este şi normal, Agenda Digitală propusă de UE, nu va putea fi îndeplinită fără o mai mare investiţie în “e-skills” sau acele “light technical skills” cum le numeam în unul din mesajele trecute.

Este într-adevăr un cerc vicios - deşi e vorba de perioade dificile din punct de vedere economic, trebuie susţinute pregătirea continuă şi inovaţia, lucru evidenţiat şi de studiul de faţă. Asta pentru că, pentru redresare şi dezvoltare economică este nevoie tocmai de investirea în acest tip de activităţi. Cerinţele la angajare vor deveni din ce în ce mai precise în această direcţie.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 17 februarie 2010

Politica externă şi Diaspora

Există o legătură între politica externă a României şi comunităţile româneşti care trăiesc în afara teritoriului Statului Român. Diplomaţia Standard e ceva foarte vizibil şi poate fi descrisă ca fiind căile prin care liderii guvernamentali comunică între ei la cele mai înalte nivele.

Diplomaţia Publică, prin contrast, se axează pe căile prin care o ţară (sau o organizaţie multi-laterală) comunică cu cetăţenii. Democraţia publică efectivă începe de la premisa că dialogul, mai mult decât o prezentare cu scopul de a vinde ceva, este adesea elementul central pentru realizarea ţelurilor politicilor externe. Deci o ţară comunică cu cetăţenii altor ţări şi trebuie găsite canalele cele mai adecvate pentru a interacţiona.

E surprinzător că după mai bine de 3 ani de la aderarea la UE nu suntem încă percepuţi ca parte a comunităţii, iar greşeala este şi a noastră. Diaspora românească este deosebit de prezentă în ţările Uniunii Europene şi peste două milioane de români aşteaptă semnale din ţara de origine pentru a se implica. O imagine bună a ţării din care provin îi ajută în primul rând pe ei şi este păcat că de prea multe ori politicienii români văd în Diasporă ceva îndepărtat, care aduce probleme, când sprijinul poate să fie reciproc.

Trebuie avută o abordare realistă, de ţară matură, pentru a clădi astfel respectul reciproc. Nu abordările formale şi populiste fluidizează un astfel de mecanism. Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea turismului în România.

Dan LUCA/ Bruxelles

marți, 16 februarie 2010

Nou comisar pentru comunicarea europeană

În sfârşit a fost votată noua companenţă a Cabinetului Barroso II, echipa care va trebui să îşi onoreze mandatul până la sfârşitul lunii octombrie 2014. "Acesta este un mandat pentru ca noi să fim îndrăzneţi", a spus José Manuel Barroso, după vot.

Dacă ne uităm însă peste portofolii, se renunţă la un comisar doar pe comunicare, portofoliu acordat în premieră cu mare fast în 2004 şi inserat acum “discret” în cel al Vivianei Reding, care sublinia “comunicarea va rămâne o prioritate pentru fiecare departament al executivului european”.

Dilemele sferei publice europene sunt tot mai prezente însă. Prin noile politici europene se va încerca consolidarea statutului cetăţeanului european, Comisia consideră că cetăţenii trebuie să manifeste sentimente pozitive faţă de Uniune, să fie mândri că sunt europeni şi să poată să îşi construiască vise, într-o Europă mai bună.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 12 februarie 2010

Liderii organizaţiilor politice de la Bruxelles

Am scris recent despre liderii de la Bruxelles şi despre “cantitatea“ de factori decizionali din capitala comunitară.

Încă de acum doi ani prezentam pe acest blog cum Bruxelles-ul european găzduieşte şi organizaţiile politice ale diasporelor inserate în capitala comunitară. Pe palierul stânga avem structuri politice precum: Brussels Labour (Marea Britanie), Parti Socialiste Bruxelles (Franţa), PSOE Europa (Spania), PVDA Brussel (Olanda), SPD-Bruessel (Germania), care explică foarte clar rolul lor de “pivot” în structura Bruxelles-ului, a Belgiei, sau chiar în cea a rezidenţilor din afara ţărilor respective.

Filozofia de a face politică la Bruxelles este puţin diferită faţă de cea din alte locuri. Implicarea politică înseamnă responsabilitate, iar titlurile în partid nu reprezintă un avantaj personal. Majoritatea celor care conduc filialele bruxelleze sau belgiene ale partidelor menţionate lucrează în instituţii comunitare, având funcţii de răspundere. Nu există nici un conflict de interese între statutul de funcţionar european şi activitatea de partid, considerându-se că astfel de abordări ajută în realizarea conexiunii dintre politici şi politică.

Poate câteva exemple sunt binevenite: Chair al Partidului Laburist – filiala Bruxelles este Belinda Pyke, în prezent Director la Comisia Europeană (DG Employment, Social Affaires and Equal Opportunities), Werner Wobbe – Preşedintele SPD-Bruessel este funcţionar la Comisia Europeană (DG Research), Jeroen Jutte - Chair al PvdA Bruxelles este Head of Sector la Comisia Europeană (DG Employment, Social Affaires and Equal Opportunities), Carmen Madrid – lider la PSOE Europa, şi făcând parte din Biroul Executiv PSOE de la Madrid - lucrează la Comisia Europeană (DG Research). Lideri de organizaţii politice lucrează şi în alte instituţii europene, precum Sara Skaerlund - Chairwoman al Social Democraţilor Danezi din Bruxelles – funcţionar la Consiliu sau Josephine Wood – membră a Biroului Executiv al laburiştilor britanici din Bruxelles – funcţionar la Parlamentul European.

Responsabilitatea politică implică şi actul de a candida aşa cum s-a întâmplat cu Carmen Madrid, candidată pe lista PS Belgia pentru euroalegerile din 2004, Werner Wobbe, candidat pe lista SPD pentru “europenele” din 2009 sau Belinda Pyke candidată la ultimele alegeri comunale din Bruxelles. Este poate surprinzător, dar există funcţionari europeni care sunt în acelaşi timp consilieri locali în comunele belgiene, totul foarte transparent şi eficient.

Mă bucur că şi noi, românii, reuşim să intrăm în mecanismul european, implicându-ne în dezbaterile politice comunitare prin înfiinţarea organizaţiei PSD Bruxelles şi prin candidatura de anul trecut de la europene.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 11 februarie 2010

Cine prezintă Starea Naţiunii în UE?

Obama a vorbit recent americanilor despre starea naţiunii, a fost primul discurs de acest fel, după un an de mandat, şi acesta s-a arătat mai optimist ca oricând.

Prezentând toate aspectele pozitive care pot duce la îmbunătăţirea vieţii americanilor - ieşirea din criză, crearea de noi locuri de muncă, soluţii la problemele climatice şi reforma sistemului de sănătate -, nu a uitat să încheie cu un îndemn adresat americanilor “să profite de acest moment pentru a o lua de la capăt şi pentru a duce visul american mai departe".

America este un brand, Obama este un brand…

… şi UE este un brand, dar nu este prezentat la fel. Care este starea naţiunii în UE? Poate ar fi necesar pentru cetăţeni, şi nu numai, să avem o astfel de viziune şi în Uniune.

Dar cine ar putea să o prezinte? Cine reprezintă de fapt UE? Care lider european are legitimitatea de a prezenta starea UE?

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 9 februarie 2010

Bucuria de a face politică pentru România

La recentul Consiliu Naţional PSD am fost invitat să prezint câteva repere despre diaspora românească şi cum experienţa noastră, a celor din Bruxelles, din Belgia sau din alte zone din afara teritoriului Statului român, poate să aibă un impact pozitiv în politica românească. Discursul se poate vedea pe pagina Organizaţiei Social Democraţilor Români din Bruxelles.

Departe de ţară, am intrat în politică pentru că noi credem în social-democraţie, credem în datoria de a face politică pentru România. Este o mare bucurie de a face politică pentru România şi nu exagerez cu nimic când afirm acestea. Titlurile în partid nu reprezintă un avantaj personal. Este o muncă uriaşă de a încerca să ascultăm structurat care sunt doleanţele românilor din afară, de a discuta în partid despre acestea şi de a propune oferte politice românilor de pe mapamond.

Deşi doar în ultimii 5 ani românii din Diasporă au trimis în ţară aproximativ 15 miliarde de euro, adică 5% din Produsul Intern Brut, Statul Român nu i-a ajut în nici un fel, nici pe ei, şi nici pe copiii lor rămaşi în îngrijirea bunicilor în România. Nu contează ce partid politic a fost la Guvernare, liberal, social-democrat sau creştin-democrat, minorităţi sau independenţi, dezinteresul a fost acelaşi.

Am propus încă din iunie 2008 ca Diaspora să fie reprezentată în Guvernul României, dar atunci interesul a fost scăzut. Acum încerc să îi conving pe colegii din PSD – şi cu mare satisfacţie constat că ideea prinde – că Diaspora Românească nu poate să fie ignorată. România înseamnă 25 de milioane de cetăţeni şi din aceştia 10% trăiesc în afara ţării.

Câteva din aceste idei sunt transmise şi prin intermediul interviului publicat azi în Fãclia de Cluj. Le mulţumesc celor din Cluj pentru includerea pe prima pagina a materialului.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 8 februarie 2010

De la soft skills la light technical skills

Nu se mai îndoieşte nimeni că dezvoltările tehnologice contemporane influenţează comunicarea. Şi în Bruxelles avem tot mai multe studii care arată importanţa online-ului în politica europeană sau prezintă sugestii pentru o mai bună relaţionare cu presa.

Statele Unite utilizează la greu noua tehnologie în comunicarea politică, iar Europa descoperă noul, încercând să îl aplice pe o piaţă segmentată lingvistic şi cultural.

Astăzi însă mă voi referi la cei care realizează comunicarea, la feţele nevăzute ale sistemului, la acei “tineri” care monitorizează dezvoltările contemporane, realizează drafturi de presă, actualizează pagini de web, scriu pe bloguri, acei pentru care Facebook şi Twitter sunt platforme de lucru, acei care sunt permanent online, realizând liantul dintre politicieni şi cetăţeni.

Viaţa în birouri s-a schimbat, iar directorii fac cu greu faţă încercării de monitorizare “la sânge” a angajaţilor. Şi nici nu cred că trebuie să aibă o astfel de atitudine, lăsând ca delectarea online să fie canalizată spre o productivitate a muncii.

Este însă foarte important să se înţeleagă cum noile tehnologii schimbă viaţa biroului, stilul de viaţă şi oamenii care îl populează. Un tânăr care doreşte să îşi găsească de lucru, pe lângă expertiza pe care o are – să zicem afacerile europene în Bruxelles – trebuie să fie practic, să înţeleagă cum să mişte repede. Iar acele “soft skills” trebuie să evolueze spre “light technical skills”. Aşa cum acum 30 de ani o persoană era angajată secretară fiindcă ştia să scrie la maşina de scris, iar de 15 ani fiindcă utilizează calculatorul, acum lucrurile evoluează. Cei tineri, care doresc să se integreze rapid în sistem, fără a deveni neapărat experţi IT, trebuie să ştie să publice online, pe pagine de web sau pe bloguri, să înţeleagă reţelele sociale, să se descurce în comunicarea online şi să fie deschişi la dezvoltările tehnologice.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 5 februarie 2010

Un MAE al UE

Odată cu intrarea în viguare a Tratatului de la Lisabona, apar şi schimbări semnificative asupra statutului diplomatului european.

Atribuţiile prevăzute în noul tratat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate au ca scop creşterea impactului, coerenţei şi vizibilităţii acţiunilor externe ale UE.

Un serviciu diplomatic european va apărea, format din funcţionari ai Comisiei Europene, ai Consiliului şi diplomaţi din statele membre UE.

Pentru România este importantă participarea şi implicarea în promovarea intereselor europene, şi totodată se poate profita de necesitatea stabilirii echilibrului geografic pentru a optimiza şansele personalului românesc de a ocupa poziţii bune în organigrama europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 2 februarie 2010

Asumarea celei de-a doua responsabilitaţi...

Am subliniat de atâtea ori importanţa românilor din diasporă, şi susţin în continuare că cei plecaţi nu uită de unde vin. Însă mecanismul, deşi complex, trebuie înţeles. Într-adevăr este vorba de o dublă responsabilitate.

Nu cred că am la îndemână un exemplu mai potrivit decât povestea acestui om de succes, şi lupta continuă pe care a purtat-o pentru că era convins că merită. Aşa cum îşi aminteşte în interviul acordat în 2008 Evenimentului zilei, Daniel Funeriu, a plecat din ţară la doar 17 ani, înainte de ’89. S-a pregătit profesional şi a fost implicat în cercetări de amploare în toată lumea, dar iată că după 20 de ani este în ţară şi este Ministrul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.

A fost mereu convins că tinerii şi elitele trebuie să se implice în actul decizional naţional. “Am putea arăta că avem puterea să ne asumăm trecutul şi să vedem că anumite eforturi, care au fost greşit argumentate în comunism, pot fi captate, şi de pe urma lor se poate obţine un beneficiu pentru România" - asta ca şi parte a acestei duble responsabilităţi.

Greu de realizat însă fără susţinerea şi recunoaşterea din partea politicienilor. “Este responsabilitatea clasei politice să folosească performanţele ştiinţifice şi umane ale celor plecaţi. Este o dublă responsabilitate. Pe de-o parte, responsabilitatea politicienilor faţă de inteligenţa poporului. Ce facem cu această inteligenţă? O trimitem la cules căpşuni? Responsabilitatea politicienilor nu este să ia măsuri pompieristice pentru că aşa cere UE. Politicianul ar trebui să se gândească la organizarea unei societăţi în care inteligenţa unui copil de şase ani să se dezvolte armonios”.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 1 februarie 2010

Între alegeri şi reformă

Mi-am exprimat clar opinia asupra faptului că nu îmi plac liderii numiţi, care nu sunt trecuţi prin alegeri, şi chiar propuneam în toamna trecută o strategie pentru Stânga Politică Europeană pentru abordarea alegerilor din 2014.

Recent însă subliniam că nici prea multe alegeri nu sunt bune pentru electorat şi clasa politică, sugerând o posibilă soluţie la nivel românesc. Cred, în actualul context de cultură politică românească, că România are nevoie de un mecanism de alegere a Preşedintelui ţării de către “Parlamentul României extins”, în sensul celor două Camere, la care se adaugă “a treia Cameră” şi adică parlamentarii europeni români. Iar mandatul poate să rămână de 5 ani, fără nici o problemă.

Totuşi, românilor le place să-şi aleagă direct preşedintele, fapt confirmat de recentele alegeri – prezenţa masivă la vot.

Reforma instituţională a României este dificilă şi poate nu este rău să se lanseze cât mai rapid o dezbatere pe această temă. România nu şi-a calibrat încă sistemul economic şi administrativ la statulul de membru UE, iar declaraţia recentă a preşedintelui Băsescu cum că România "are o problemă uriaşă" în ce priveşte capacitatea de a absorbi fonduri europene, vine să confirme cele afirmate.

Analiza pe care o realizam în toamna lui 2008, atenţiona sistemul românesc despre acest pericol iminent.

Dan LUCA / Bruxelles