Bazându-se
pe exemple istorice şi din literatura clasică, expertul german Jan Techau
înceracă să reliefeze, într-un interviu pentru FP
România, cam care sunt poziţiile actuale ale marilor
puteri europene şi care pot fi urmările viitoare ale deciziilor pe care
acestea le iau pe scena comunitară.
Interesantă
este asocierea Europei actuale cu perioada în care în America Hamilton avea
convingerea că dacă Statele Unite vor să devină o superputere aveau nevoie de
capacitatea de a valorifica puterea pieţelor financiare, înţelegând totodată că
Statele Unite aveau nevoie de pârghiile instituţionale necesare pentru gestiona
sume mari de bani, de o bancă naţională şi de o trezorerie proprie, realizând
astfel un mecanism fiscal centralizat capabil să valorifice potenţialul
economic al SUA – chiar tipul de dezbatere care frământă astăzi Europa. Aici
întrebarea care se pune fiind legată de dilemma suveranităţii financiare, care
ar trebui să rămână statelor naţionale sau ar trebui alocată unui nivel
european.
La întrebarea dacă o Europă hamiltoniană ar putea să rezolve problemele de legitimitate şi deficit democratic, specialistul german consideră că “dacă o Europă hamiltoniană este pe cale de a se naşte de nevoie, atunci nu poate funcţiona fără noi surse şi input-uri de legitimitate. Iar asta implică alegeri europene, constituirea unui electorat şi a unui corp politic european. Nu poţi avea o Europă hamiltoniană puternică fără un mandat popular”.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu