Foarte bine sesizează Les Hayman o mare greşeală care se
comite atunci când se intenţionează schimbarea atutudinii angajaţilor, a
culturii organizationale, pentru a asigura un succes mai mare al companiei –
“sunt foarte rare situaţiile în care HR-ul este invitat să se implice în
demersul care stabileşte dacă strategia este viabilă din punct de vedere uman”.
Problema este că departamentul HR nu primeşte un “statut
strategic” în acest proces, deşi ei se află la baza succesului, după cum
precizează autorul materialului publicat de Cariere.
Există totuşi şi un motiv
întemeiat pentru aceasta, spune Les Hayman, şi anume faptul că “foarte puţini
dintre oamenii de resurse umane pe care i-am cunoscut în ultimii 40 de ani
cunosc şi înţeleg în profunzime caracteristicile business-ului în care este
implicată compania lor, şi chiar şi mai puţini înţeleg business-ul şi piaţa la
modul general. Chiar şi atunci când se fac demersuri
pentru a-i educa pe oamenii de HR în înţelegerea caracteristicilor unui
business, de multe ori acestea se fac doar la un nivel superficial”.
În plus, “foarte puţine
strategii de recrutare duc la selectarea unui viitor talent pentru organizaţie,
acestea bazându-se fie pe selectarea celor mai buni dintre cei pe care reţeaua
de recrutare i-a identificat la un moment dat, fie pe ispitirea
profesioniştilor din organizaţiile concurente care ocupă un rol similar celui
pe care trebuie să îl acopere HR-ul în propria organizaţie”, şi toate acestea
conduc la constituirea unui efectiv de angajaţi de “calitate inferioară”.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu