La începutul
acestui an am lansat proiectul prin care încerc să animez o dezbatere despre
viitorul UE. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul
instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general; Ce va însemna pentru
România, ca şi stat membru, un nou eventual nou Tratat al UE? Prima dezbatere
publică a avut loc pe 15 februarie 2013, la Cluj, în incinta Facultăţii de
Studii Europene şi acum câteva zile ne-am întâlnit din nou, pentru cea de-a
doua dezbatere din cadrul proiectului, de data aceasta în incinta Parlamentului
European din Bruxelles.
Vreau să
mulţumesc celor care au făcut ca dezbaterea de pe 27 mai 2013 să fie plină de
sens, încercând să dea răspunsuri la întrebări precum: de ce România trebuie să
aibă o opinie despre viitorul instituţiilor europene; voinţa politică este
necesară, dar cum o suplinim cu o componentă tehnică; cum putem să demarăm în
România o dezbatere reală despre dezvoltarea capacităţii ţării de a influenţa
politica europeană?
Mulţumiri
eurodeputatului Ciprian Tănăsescu, rectorului de la SNSPA Alina Bârgăoanu,
Dianei Iancu (decan la SNSPA), decanului Facultăţii de Studii Europene din
Cluj, Nicolae Păun, conferenţiarei Georgiana Ciceo, lui Radu Rădoi de la GrupRomânia Bruxelles, Danei Popp de la
Clubul “România-UE” Bruxelles, care au făcut ca misiunea mea de a modera
dezbaterea să fie foarte uşoară.
Principalele concluzii ale
dezbaterii de la Bruxelles:
Ø
Istoria
ne-a învăţat că orice structură începe să se autodistrugă în momentul în care
ea devine inutilă şi devine inutilă în momentul în care nu mai poate aborda
probleme noi. Mai devreme sau mai târziu şi UE, şi instituţiile sale, vor veni
cu răspunsuri la problemele din prezent, care vor genera la rândul lor noi întrebări.
Ø
România trebuie să aibă un profil
articulat şi la nivelul UE, aşa cum are deja la nivelul NATO. Coerenţă,
predictibilitate, de asta are nevoie România raportându-ne la activitatea sa
din Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestor obiective e nevoie de input
academic, e vorba de a implica în timp stakeholderii români, atât pe cei din
ţară, dar şi pe cei din mediul capitalei Europei.
Ø Există două dinamici contemporane. La
nivelul UE se discută tot mai mult despre viitorul instituţiilor europene, iar
în România s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării ţării. Este importantă
sincronizarea regionalizării României cu reforma instituţională europeană.
Ø
Sistemul instituţional este prea
complicat, ilizibil chiar şi pentru cetăţenii de cea mai bună credinţă. Devine
tot mai complex managementul simfoniei europene, într-o ecuaţie în care nu
identificăm unde este lidershipul Uniunii. În acest context, principiul de
subsidiaritate trebuie să fie o preocupare de bază a României. Se naţionalizează
UE sau se europenizează statele membre? Astăzi principala provocare
este de natură politică.
Ø
Este crucial ca România să îşi
stabilească un punct de minim şi unul de maxim în dezbaterea despre viitorul
instituţiilor europene. Există riscul ca o şovăială politică sau dezinteresul
să ducă la autoexcluderea României din dezbatere. România trebuie să-şi ia
rolul în serios!
Ø
Deşi criza a început din 2008, noua
Comisie Europeană nu a venit cu măsuri care să rezolve criza, să răspundă la
nevoia de dezvoltare pe care cetăţenii UE o simţeau, ci din păcate singurele măsuri
au fost cele legate de austeritate. Din punct de vedere instituţional, UE se
află în faţa unei provocări, dar viitorul instituţiilor europene depinde şi de deciziile
pe care le vor lua cetăţenii, inclusiv la alegerile din 2014.
În urma întâlnirii
de la Bruxelles, am precizat importanţa implicării României în dezbaterea
viitorului european, acum la un an de alegerile europene din 25 mai 2014. Am
lansat ideea lărgirii Consorţiului pentru o dezbatere românească despre
viitorul instituţiilor europene" (Facultatea de Studii Europene Cluj,
Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles,
Clubul “România-UE” Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj), şi la Guvernul României.
Scopul acestui Grup de Lucru Lărgit este să pregătească conferinţa din luna
octombrie 2013, de la Bucureşti, în cadrul căreia premierul ţării este invitat
să prezinte “Opinia României despre viitorul UE”.
Linkuri utile:
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu