Chestiunile
lingvistice pot deveni puncte pe agenda politică, iar la Bruxelles,
controversele la acest capitol migrează între susţinerea multilingvismului şi
declararea limbii engleze limbă oficială.
Pe această temă
scriam în cel mai recent articol pe care l-am pregătit pentru ziarul
Făclia:
............
Bruxelles-ul a
devenit capitala “de facto” a Uniunii Europene, dezvoltînd o adevărată
comunitate a actorilor europeni, un mozaic multinaţional, cumulînd 100.000 de
oameni. Limbile oficiale ale oraşului sînt franceza şi flamanda, însă engleza
este cel mai des utilizată, deşi în cele mai multe dintre cazuri, nu este vorba
de una impecabilă.
Comisia
Europeană, preocupată de menţinerea unui nivel acceptabil al limbii engleze în
cadrul instituţiei, lansează şi actualizează periodic un “Ghid statistic al
limbii engleze”, important pentru a evita exprimarea greşită şi înţelegerea
incorectă a mesajelor transmise în discursurile susţinute la Bruxelles. Acesta este adresat traducătorilor, angajaţilor institutiilor europene,
colaboratorilor externi, si oricui este preocupat de acest domeniu. Ghidul se
întinde pe 94 de pagini şi stabileşte că limba oficială este engleza britanică.
Recent,
ministrul flamand al Educaţiei, Pascal Smet, susţinea că, dacă Bruxelles-ul
aspiră să fie un oraş internaţional, acesta ar trebui să declare engleza limbă
oficială a oraşului. “Pentru următorii 20 de ani, limba engleză va domina la
nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică, în
sectorul turismului”, explica Smet pe marginea unui proiect lansat pentru a
stimula educaţia multilingvistică în capitala belgiană şi în UE.
Conform
cifrelor citate în planul său, plan numit “Marnix”, 63,2% dintre locuitorii din
Bruxelles sînt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puţin de 20%
sînt nativi olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate
acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sînt nevoite
să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, avînd în vedere natura muncii
lor. “Aş dori să văd toată lumea care trăieşte la Bruxelles vorbind cel puţin o
limbă comună, şi aceasta ar putea fi limba engleză”, a mai spus Smet.
Prin folosirea
limbii engleze nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă, să fim serioşi,
totul la nivel global se “stabileşte” în engleză. Planul Marnix propune
predarea cursurilor în diferite limbi, inclusiv olandeză, franceză şi engleză,
arătînd exemplul Luxemburgului, unde educaţia multilingvă este bine stabilită.
Dar, potrivit ministrului flamand Smet, principala problemă este lipsa
profesorilor care vorbesc engleza suficient de bine. Mulţi expatriaţi care
lucrează în sau în jurul instituţiilor UE de la Bruxelles sînt dornici de a-şi
înscrie copiii în şcoli în limba engleză, dar opţiunile sînt limitate în
prezent la şcolile europene.
Din păcate,
orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze
controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sînt o componentă
definitorie a vieţii politice. Locuiesc în Bruxelles-ul european de 16 ani.
Sunt în permanent contact cu expatriaţi, funcţionari din instituţiile europene,
cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sînt,
majoritatea, cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece
rapid şi plăcut în acest amalgam de profile. Lucrînd în diferite instituţii, în
cele mai multe cazuri europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu
belgienii.
Deşi franceza
rămîne o limbă încă utilizată pe scară largă la Bruxelles, puţin peste jumătate
dintre respondenţii care au participat la un recent studiu legat de viaţa a mai
mult de 9.000 de cetăţeni europeni din Bruxelles au declarat că ar dori ca, în
cazul administraţiei publice de acolo, să se vorbească mai mult limba engleză,
fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza. Apropo de
asta, în ultima vreme s-a schimbat şi abordarea francezilor faţă de limbile
străine, inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre “francezii bruxellezi” au
declarat că folosesc în principal limba engleză în relaţia cu alţi
profesionişti UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment crescînd de
pragmatism faţă de limbile străine.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu