Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Universităţi – mobilităţi, clasamente, cercetare”

În noul articol pregătit pentru cititorii clujeni am prezentat importanţa cercetării şi a programelor de mobilităţi, elemente care fac diferenţa când vine vorba de instituţiile de învăţământ superior in întreaga lume.

Redau în continuare materialul integral publicat vineri, 20 decembrie, de ziarul Făclia:

............

Clasamentele tradiţionale pentru evaluarea performanţelor universităţilor se concentrau pînă recent cu precădere pe excelenţa în cercetare. Unul dintre cele mai cunoscute clasamente internaţionale, axat mult mai mult pe cercetare, decît pe metodele de predare, este Clasamentul Shanghai, un reper pentru instituţiile de învăţămînt superior din diferite colţuri ale lumii.

Astfel, şi în acest an, continentul american ocupă primele poziţii, primele trei locuri fiind ocupate de Harvard, Stanford şi Berkeley. Massachusetts Institute of Technology (MIT) este pe locul patru, iar Universitatea Cambridge aduce Marea Britanie pe locul cinci. România rămîne în continuare fără nominalizaţi în acest top. Nu este greu de observat că în topul anual realizat de Times Higher Education, cam aceleaşi instituţii se regăsesc în vîrful clasamentului, în Clasamentul Internaţional al Universităţilor de anul trecut 4 universităţi din România sînt incluse în top 700 mondial.

Pentru a îmbunătăţi nivelul universităţilor, Comisia Europeană a lansat un nou clasament ”multidimensional” care să cuprindă 150 de universitaţi din lume şi analizează instituţiile de învăţămînt în funcţie de reputaţia pentru cercetare, dar şi pentru calitatea predării şi învăţării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe (de exemplu, parteneriate cu întreprinderile) sau contribuţia la dezvoltarea regională. Aştept cu nerăbdare să văd că potenţialul academic românesc se va oglindi în rezultate bune în aceste noi abordări.

Recent, mai multe universităţi din România au decis să îşi unească eforturile pentru a realiza o clasificare efectivă, la nivel naţional, a instituţiilor de învăţămînt superior. Cinci Universităţi membre ale Consorţiului Universitaria, Universitatea din Bucureşti, Universitatatea ‘’Babeş-Bolyai’’ din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea ‘’Alexandru Ioan Cuza’’ din Iaşi anunţau de asemenea că au hotărît să pună în practică ideea realizării unor mobilităţi de tip “Erasmus intern” între instituţiile de învăţămînt superior.

Astfel, “un student de la Iaşi ar putea studia un semestru la o universitate parteneră din România, urmînd ca notele obţinute să-i fie recunoscute în totalitate. Mobilităţile de studiu româneşti au fost subiect de discuţie atît pentru prorectorii responsabili cu activitatea didactică, cît şi pentru reprezentanţii studenţilor, care au pus la punct detaliile tehnice ale acestor schimburi academice”, precizau reprezentanţii universităţilor.

Mobilitatea internă în învăţămîntul superior românesc funcţionează de acum cîţiva ani, însă sistemul are nevoie de îmbunătăţiri. Cele mai multe dintre problemele pe care studenţii le întîmpină sînt diferenţele între curricule, după perioada în care lipsesc de la facultate trebuie să recupereze cursurile pierdute, deoarece programele analitice nu corespund, deşi este vorba de aceleaşi specializări. Este neapărat necesară elaborarea unui program care să asigure studenţilor mobilitate totală, fără a implica alte eforturi din partea lor decît cele pe care le impune studiul.

Dacă la nivel intern apar astfel de diferenţe la programa facultăţilor cu aceeaşi specializare, nu este de mirare că sînt cooptaţi în programe de mobilitate externă mai puţin de 1% dintre studenţii de la taxă sau buget sau că apar probleme la echivalarea studiilor atunci cînd se doreşte continuarea pregătirii cu un master sau doctorat în străinătate.

Cele cinci universităţi româneşti de top au discutat referitor la cercetare, posibilităţile de colaborare în cadrul noului program european Orizont 2020, ce va oferi finanţări de 70 de miliarde de euro. Pe lîngă fonduri însă, un alt factor determinant al calităţii cercetării este şi numărul tinerilor talentaţi care reuşesc să fie atraşi spre studii doctorale şi spre cariere academice. Motivarea acestor tineri, precum şi a cercetătorilor este şi ar trebui să fie printre priorităţile universităţilor.

Dan LUCA / Bruxelles