marți, 7 ianuarie 2014

Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “2014 – Reconfigurare 2007″

În noul articol publicat de ziarul Argeşul am enumerat câteva din sugestiile pe care le făceam în 2006, împreună cu alţi români din Bruxelles, pentru ca România să reuşească o reală integrare în structura europeană. Contextul prezent face ca multe dintre acestea să fie încă de actualitate.

Găsiţi în continuare materialul integral, publicat marţi, 7 ianuarie 2014:

..............

După primele contacte pe care le-am avut cu Uniunea Europeană am conştientizat necesitatea dezvoltării unei structuri de racordare a României la Europa. Vă vine să credeţi că lista următoare de sugestii pe această direcţie o propuneam împreună cu câţiva români din Bruxelles încă din 2006?

1. Este important ca Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, fiind vocea instituţională a României în Bruxelles-ul european, să dezvolte un segment comunicativ foarte puternic, implicând în acest mecanism şi alte instituţii româneşti.

2. Oamenii de afaceri din România trebuie să înţeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială naţională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naţionale, alegerea democratică a reprezentanţilor, racordarea la federaţiile europene şi o prezenţă europeană activă reprezintă cheia succesului. Prezenţa fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele româneşti cu valenţe de top european.

3. Reprezentanţele regionale din România şi în special cele 8 regiuni de dezvoltare trebuie să-şi intensifice prezenţa în Bruxelles, iar deschiderea reprezentanţelor permanente la Bruxelles trebuie luată în considerare pentru strategia pe termen mediu.

4. Presa românească trebuie să-şi definească în mod clar strategia pentru noul statut al României, de ţară membră a UE. Informarea asupra dezvoltărilor europene majore este deosebit de importantă, trecând peste informaţia de senzaţie care nu aduce de cele mai multe ori consistenţă dezbaterii. Investiţia în a avea jurnalişti acreditaţi în permanenţă la instituţiile europene este cheia către înţelegerea dinamicii politicilor europene, având un beneficiu indiscutabil asupra calităţii informaţiei.

5. Sectorul neguvernamental din România trebuie să-şi dezvolte progresiv afilierea la reţelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii europene în Bruxelles. Vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.

6. Universităţile din România trebuie să pună accent tot mai mare pe cercetare. Milioanele de euro alocate acestui sector în bugetul comunitar sunt accesibile, dar e nevoie de o informare în timp real şi o pregătire a personalului calificat în asigurarea managementului proiectelor.

7. Partidele politice şi reprezentanţii acestora din Parlamantul European trebuie să încerce să aducă în oferta politică cât mai multe dezbateri politice europene, pe care să le proiecteze pe structura naţională sau chiar pe cea locală. Cetăţenii au nevoie de mesaje simple despre UE, iar parlamentarii europeni trebuie să-şi asigure rolul de intermediari între structurile europene şi cetăţenii români.

8. Firmele de consultanţă din România trebuie să înţeleagă că au nevoie de o vizibilitate puternică în Bruxelles dacă emit pretenţii la fonduri europene de milioane.

9. Românii sunt aşteptaţi în Bruxelles-ul european. Ei nu trebuie să ezite în a efectua vizite de informare, stagii de formare la Bruxelles sau în a studia politicile europene în instituţii academice din Bruxelles.

10. Funcţionarii români din instituţiile europene, chiar dacă în majoritatea lor cu contracte temporare, trebuie să fie mândri că provin din România. Identitatea naţională nu trebuie pierdută lucrând în administraţia europeană, iar colegii lor europeni îi vor aprecia mai mult dacă sunt la curent cu dezvoltările României.

11. În România, la nivel local trebuie dezvoltate platforme locale de comunicare, care grupează: instituţii (Primărie, Prefectură, Consiliul Judeţean, Consiliul Local), Camera de Comerţ şi Industrie, universităţi, presă, ONG-uri şi filiale locale ale partidelor politice. Interesul local este foarte important în dezvoltările europene, iar noile mecanisme trebuie formate cât mai rapid.

Nu ar fi rău să le reluăm punct cu punct şi să le actualizăm din perspectiva României europene a anului 2014!

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu: