Pentru
recâştigarea şi consolidarea încrederii cetăţenilor în proiectul european este
nevoie de o bună comunicare a politicilor UE, prin crearea structurilor care să
asigure o mediatizare calitativă a rapoartelor din Parlamentul European.
Despre acest
subiect scriam în materialul publicat marţi, 13 mai, de ziarul Argesul:
...............
Recent, la Bucureşti,
am discutat despre fenomenul racordării României la structura comunitară. Cu
această ocazie am insistat din nou pe importanţa experţilor la Bruxelles. Se
simte nevoia celor 25.000 de specialişti care să contribuie la recordarea ţării
la UE printr-un program guvernamental nou. Dezbaterile au scos în evidenţă idei
interesante, totul în contextul în care Europa se află într-un moment de
restartare, de căutare a unui nou sistem, aşa cum a fost cazul după marea criză
economică din anii ’30, după cel de-al Doilea Război Mondial sau după finalul
războiului rece, în 1989.
Pentru o
analiză completă a situaţiei, nu trebuie să vorbim doar despre canalele de
comunicare a noţiunilor europene către populaţie, ci şi despre indicatorii care
măsoară rezultatele acesteia: credibilitate, forţă politică, interes real sau
înclinaţia către populism. Totodată, frica de criză şi de război poate fi un
factor coagulant pentru a produce viziunea UE.
Având în vedere
problemele principale cu care se confruntă proiectul european, concluziile au
fost cele că europenizarea şi expertiza în domeniul Uniunii Europene pot fi
privite ca o “a doua alfabetizare”, iar tinerii educaţi au şanse mai mari
pentru a găsi un loc de muncă adaptat realităţii, cu şanse şi în combaterea
ratei mari a şomajului. Nu este rău să ne gândim să introducem la nivelul
curriculei o materie despre cultura şi civilizaţia europeană la clasa a X-a, în
România. Ceva însă foarte practic, nu un conţinut sec şi plin de
date statistice. Cursuri predate cursiv despre ce înseamnă cetăţenia europeană,
ce drepturi şi obligaţii îi revin cetăţeanului european, ce oportunităţi avem
noi ca români în spaţiul european.
Este important de asemenea să urmărim gradul de angajament în timpul
alegerilor europene al “fibrei europene a României”. Apropo de alegerile
europarlamentare, se observă că în Parlamentul European întâlnim două feluri de
eurodeputaţi: “Referinţa” (implicaţi ca raportori) şi “Tribuna politică” (axaţi
pe notorietate).
În următorii 5
ani, România trebuie să depăşească “sfera tehnică” de opinie pe anumite
sectoare europene. E nevoie de o mediatizare calitativă a rapoartelor din
Parlamentul European.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu