Estimativ, federaţiile şi asociaţiile europene pun anual la bătaie circa
158 de milioane de euro pentru comunicarea din Bruxelles, în timp ce
multinaţionalele cheltuie pentru lobby peste 71 de milioane de euro, conform
unor estimări recente.
Dacă în Bruxelles înscrierea
în registrul de lobby este opţională, marile corporaţii par mult mai prezente
la Washington.
Cheltuielile cu activităţile de lobby ajung de până la
17 ori mai mari peste Ocean decât în cadrul Uniunii.
Uniunea Europeanã
caută modalităţi de a încuraja implicarea părţilor interesate – ONG-uri,
societatea civilă și reprezentanţii mediului de afaceri – în procesul de luare
de decizie, concomitent cu eforturi de creștere a transparenţei. Reglementarea
relaţiei instituţiilor Uniunii Europene cu reprezentanţii grupurilor de
interese vizează transparenţa actului de guvernarea şi instrumente de reglementare.
Subiectul ETI (European Transparency Initiative) evoluează la nivel comunitar. Dacă urmărim subiectul “unificării” registrării lobby-iştilor la
instituţiile europene, e bine de semnalat că încă din iunie 2011, avem Comisia
Europeană şi Parlamentul European convenind asupra procedurii. Consiliul e mai mult favorabil acum în a se alătura celor două instituţii
în procedură.
La nivel
european au existat diverse dezbateri legate de propunerile ca grupurile de
interese care încearcă să influenţeze factorii de decizie din UE să divulge
detalii cu privire la buget și metodele lor de a acţiona. Registrul UE de
transparenţa face parte din seria de inovaţii menite să consolideze
transparenţa și deschiderea în elaborarea politicilor europene. Recent,
Parlamentul European a aprobat reguli mai stricte și a solicitat Comisiei să
facă registrul de lobby al UE obligatoriu până în anul 2017.
Atât
reprezentanţi ai Parlamentului, cât și din partea grupurile de interese au
solicitat în mod repetat ca Registrul de transparenţă să devină obligatoriu,
dar această măsură necesită acordul statelor membre. Deși Comisia Europeană a
evitat problema, deputaţii europeni solicită Comisiei să pregătească o
propunere până la sfârșitul anului 2016, ceea ce ar face înregistrarea
obligatorie pentru grupurile de interese cu sediul la Bruxelles. Propunerea
Comisiei Europene va cere statelor membre să sprijine în unanimitate, un astfel
de registru, pe baza articolului 352 din Tratatul UE. Dacă statele membre UE se
dovedesc a fi de acord, Registrul ar putea deveni obligatoriu până în 2017. În
schimb, dacă nu, o revizuire completă a acestuia este prevăzută în 2017.
Deşi încă opţional,
Registrul a crescut considerabil, intrat în vigoare în iunie 2011, până în
prezent s-a bucurat de aproximativ 6.000 de intrări, ceea ce reprezintă o
valoare estimata de 75% din reprezentanţii mediului de afaceri de la Bruxelles
şi 60% din ONG-uri.
Bruxelels-ul devine pe zi ce trece mai complex! Dacă vrei să ai eficienţă în lobby-ul asupra legislaţiei naţionale trebuie să te ocupi şi de lobby-ul european. Nu mai poţi salva o pădure din Germania doar cu acţiuni locale. Ajungi să lucrezi la ceva care va avea impact doar în 5 ani pentru afacerile companiei pe care o reprezinţi.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu