Am îndrăznit a
propune spre publicare, la invitaţia revistei Cariere,
un mesaj-articol pentru părinţi. În expunerea mea am prezentat câteva sugestii pentru
o mai bunã pregatire a copiilor, pentru a avea sanse mai mari de insertie
socialã și a gãsi un loc de muncã, fie în România, fie la Bruxelles.
Redau mai jos
materialul apărut pe 26 octombrie 2014:
………………..
Trăind și lucrând
în mediul dens al Bruxelles-ului european, sunt solicitat periodic să îmi
exprim punctul de vedere referitor la cariera unor tineri sau chiar la
prezentarea oportunităţilor de a găsi un loc de muncă în capitala Europei. Nu
mă refer aici la cursurile academice pe care le predau la București, Cluj sau
Bruxelles, nici măcar la trainingurile pe care le derulez prin intermediul
companiei pe care am fondat-o acum 10 ani.
Fie prin email, fie
prin telefon primesc frecvent următoarele întrebări: “Copilul meu a terminat
Facultatea de Studii Europene, cum poate să lucreze în Bruxelles?” sau “dacă
termină masterul de economie de la Paris are șanse să găsească un job bun?”,
“Ce trebuie să facă? Cu cine să vorbească? Există
metode eficiente de a reuși?” Întrebările vin în special de la părinţi, oameni
care au lucrat o viaţă întreagă pentru copiii lor, pentru ca ei să aibã o viaţă
mai bună, ferită pe cât posibil de griji, într-o lume în care încercările sunt
la tot pasul.
Acest
mesaj-articol este pentru părinţi, pentru cei care mai cred (și sunt mulţi în
această categorie) că educaţia este importantă, care cred că a investi în
formarea copiilor este cea mai importantă investiţie posibilă. Pentru cei care
conștientizează că a te ocupa de copilul tău este scopul în sine al vieţii,
bucuria de a exista.
Bruxelles-ul
este un oraș ca multe altele din Europa dezvoltată, sau vestică, cum ne place
să-i zicem. Un oraș care a avut șansa (sau neșansa în opinia unor belgieni) să
fie capitala administrativă a unei structuri suprastatale numită acum “Uniunea
Europeană”. Nu e cazul să ne axăm aici pe ce face această mașinărie pentru
tineri, că vom pierde firul naraţiunii. Este însă bine de subliniat că sub
umbrela europeană (plouă mult la Bruxelles, deci comparaţia nu este
întâmplatoare) avem un continent al păcii, dezvoltat economic, care oferă un
spaţiu plăcut pentru a trăi decent. Normal că există diferenţe, doar suntem mai
bine de 500 de milioane, normal că unii o duc mai bine și altii mai rău, dar în
general nu este rău când te definești european.
Revenind însă
la copiii dumneavoastră, ajutaţi-i să înţeleagă de mici importanţa de a citi și
de a învăţa. Chiar dacă Internetul e portalul contemporan spre a cunoaște,
încurajaţi-i să citească carţi, să meargă la bibliotecă pentru a împrumuta
cărţi clasice, sau mai puţin cunoscute.
Este important
să descopere și să fie toleranţi faţă de alte culturi, lumea este tot mai
globalizată și integrată, iar deschiderea personală este un pas necesar pentru
o inserţie socială sănătoasă. Călătoriţi cu copiii dumeavoastră ori de câte ori
aveţi ocazia și posibilităţi. Descoperiţi frumuseţile ţării, orașele și
culturile fiecărei zone din România. Mergeţi, dacă aveţi resursele financiare
necesare, în alte ţări. Luaţi copiii cu dumneavoastră, nu scindaţi familia în
vacanţe. E tentant să mergem 10 zile la plajă în Turcia sau Grecia, dar parcă e
mult mai interesant să explicaţi la faţa locului celor pe care îi iubiţi din
toaţă inima, ce înseamnă Parthenonul atenian sau Moscheea Albastră din
Istanbul.
Dacă
dumnevoastră aţi avut mai puţine oportunităţi în a învăţa limbi străine, daţi
copiilor voștri șansa de a se deschide internaţional. Limba engleză devine a
doua limbă maternă, dar e bine să nu neglijaţi nici alte limbi străine.
Încurajaţi copiii să descopere Europa, să lege prietenii internaţionale, să
meargă în excursii în alte ţări, chiar și în cele din vecinătatea României.
Creaţi această matrice de dezvoltare în care copilul se mișcă natural într-un
mediu cultural diferit, în care se exprimă de mic în alte limbi, în care tracul
(politic de cele mai multe ori) frontierelor și a naţiunilor dispare în mod
natural.
Şcolile
românești sunt bune? – mă întreabă cei din România. Răspunsul este nuanţat. Da,
sunt școli bune în România, dar există și instituţii care nu asigură
performanţa. Ne place sau nu, dar asta e realitatea. Ceea ce este important
este să înţelegem că sistemul educaţiei formale
(liceu-facultate-master-doctorat) este important, dar nu este suficient. A avea o viaţă bună înseamnă (și) a găsi un loc de muncă respectat. Pentru
a ajunge acolo, trebuie să existe implicare. Activităţile extrașcolare,
implicarea în organizaţii studenţești, dezvoltarea proiectelor, asumarea
responsabilităţilor, formarea opiniei personale, trebuie încurajate.
Orientaţi-i și
sprijiniti-i în formarea profesională și personală, dar daţi-le și șansa de a
face ceea ce le place! Copiii pot crește inteligent chiar dacă nu se uită 5 ore
pe zi la televizor sau accesând ore întregi jocuri pe calculator. Oferiţi-le
însă alternative.
Iar pentru ca
toate să prindă contur, fiţi alături de ei. Nu fiţi superficiali și expeditivi
în relaţionarea zilnică părinte-copil. Descoperiţi ce gândesc cu adevărat și
munca dumneavoastră este cu mult mai ușoară.
Făcând toate
acestea copilul meu va lucra în viitor la Bruxelles? Contează asta? NU, vă voi
răspunde! Important este ca el sau ea să aibă bagajul necesar pentru a deveni
un om care poate să abordeze sistemul mondial pentru următorii 50 de ani - o
persoană care este deschisă la tot ceea ce este nou, fie tehnologic, cultural
sau educaţional. O persoană, care înţelege că întreaga viaţă învăţăm pentru a
avea o viaţă mai bună. Iar dacă locul ales este Bruxelles, de ce
nu.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu