miercuri, 5 noiembrie 2014

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “5 idei pentru o Românie integrată European”

Sistemul european funcţionează cu noua echipă de comisari europeni. Ce face însă România, o ţară cu o atitudine încă timidă în UE și ce ar putea face în următoare decadă pentru a se (re)marca mai bine?

În acest context, propuneam câteva idei publicate marţi, 4 noiembrie, de Ziarul Financiar:

............

După luni de proceduri complexe, de câteva zile avem un nou colegiul de comisari europeni, instalaţi în claridarea Berlaymont din cartierul european bruxellez. Ca o coincidenţă şi România îşi schimbă liderul prezidenţial tot la sfârşitul acestui an. Urmează “două cicluri electorale mari”, adică vreo 10 ani, în care atât UE, cât şi ţara noastră, are potenţial de a avea cam aceeaşi oameni (noi) la butoanele puterii.

Care sunt priorităţile următorului deceniu? Scopul acestui mesaj este de a răspunde la întrebarea “cum va aborda România sistemul comunitar pentru următoarea decadă?”

1. La nivel european va demara o dezbatere despre viitorul instituţiilor europene. Nu se va dori schimbarea tratatului european, ci doar o reaşezare a competenţelor pe anumite politici UE. Pentru a răspunde acestui mecanism România trebuie să “studieze detaliile acestei evoluţii comunitare” pentru a plasa argumentele constructive la momentul potrivit. Responsabili: noul Preşedinte al României şi MAE.

2. Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre viitorul instituţiilor europene. Pentru a face faţă acestui volum de muncă, România trebuie să- şi dubleze şi perfecţioneze rapid resursa umană instituţională implicată în mecanismul de racordare a ţării la UE. Aceasta se poate face doar prin lansarea unui nou program guvernamental, asemănător cu cel lansat în anul 2002 în perioada de pre-aderare (cel cu euroconsilierii). Prin acest mecanism se poate consolida expertiza sectorială la nivelul ministerelor de linie, dar şi la nivelul Prefecturilor din teritoriu. Responsabil: Guvernul României.

3. Noua Comisie Europeană va lansa mecanismul de reindustrializare a UE, concomitent cu digitalizarea. Este de notorietate proiectul beatificat deja de către cancelarul Merkel, revoluţia industrială 4.0. Ca şi reacţie, România trebuie să-şi consolideze reprezentarea sectorului privat românesc în polul legislativ Bruxelles. Având în vedere particularităţile economiei româneşti, Guvernul român trebuie să se implice în găsirea schemelor de finanţare. O soluţie, care pare la îndemână, este modelul francez, care funcţioneză perfect ca sprijin pentru corporaţiile franţuzeşti. Responsabil: Guvernul României.

4. Corporaţiile sunt importante, dar în mediul decizional comunitar asociaţiile europene industriale sunt adevărate pârghii pentru a influenţa legislaţia. Din cele aproximativ 3.000 de federaţii industriale europene, prezente cu secretariat permanent la Bruxelels, dacă avem “înşurubare românească” în vreo 300 de cazuri, iar în maxim 30 de cazuri avem alocată resursă necesară (financiară şi umană) pentru a activa la nivelul unui stat ce se vrea a fi a 7-a putere europeană. E nevoie de o strategie coerentă pentru ca românii să percuteze aceste secretariate, dar şi grupurile de lucru tematice specifice fiecarei federaţii, pentru a avea o prezenţă mai solidă în organigramele acestor structuri. Responsabili: Guvernul României şi sectorul de afaceri din România.

5. Aproximativ 2.500 de români îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles-ul european. Există o masă critică de funcţionari europeni români care sunt prea puţin informaţi în legătură cu priorităţile României. Este imperativ, ca anual, într-un cadru informal, preferabil la Bucureşti, să aibă loc întâlnirea membrilor Guvernului României cu funcţionarii români de nivel înalt din instituţiile europene (de la Şef de Unitate în sus). Astfel va putea exista un schimb direct de opinii despre priorităţile şi poziţiile celor două sisteme. Responsabil: Guvernul României.

Cred din toată inima că România instituţională va ajunge la maturitatea de a înţelege că în jocul european voinţa politică este importantă, dar trebuie sprijinită de o putenică componentă tehnică.

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu: